Account

Posts of Vlad Filat

newest first

#3239Photo
Views3,874−9%vs avg
Forwards12
Reactions21
Comments—
Views growthHide views growth

Views growth

Hours after publication

Show as table
Hours after publicationViews
0 h0
46 h3,737
73 h3,874
  1. Total to date3,874
#3238Photo
Views12,064+182%vs avg
Forwards9
Reactions19
Comments—
Views growthHide views growth

Views growth

Hours after publication

Show as table
Hours after publicationViews
0 h0
46 h11,508
73 h12,064
  1. Total to date12,064
#3237Video

Alegerile din SUA și așteptările guvernării PAS de la Chișinău Vreau ca, să discutăm despre alegerile din Statele Unite ale Americii. Spuneți-mi, vă rog, vor afecta acestea în vreun fel relația noastră cu Statele Unite? Cred că putem discuta puțin mai larg, nu doar despre ceea ce urmează să se întâmple. Asta ne-ar interesa, pentru că, haideți să vorbim deschis, guvernarea de la Chișinău consideră că revenirea democraților ar reprezenta o nouă oportunitate pentru Republica Moldova. În perioada mandatului lui Trump, care încă nu s-a încheiat, dar când republicanii dețineau majoritatea în Congres și Senat, relațiile noastre cu Statele Unite au stagnat. Acum, odată cu schimbarea configurației în Congres și Senat și revenirea democraților ca majoritari, există o nouă oportunitate pentru Moldova? Pentru Moldova sau pentru PAS? Bun, pentru PAS. Pentru refacerea relațiilor cu SUA. De dragul adevărului, domnule Terguță, de la revenirea lui Trump la Casa Albă au existat decizii legate de USAID și o perioadă îndelungată privind numirea ambasadorului. În rest, proiectele majore au fost respectate, inclusiv linia electrică pe care Culminschi, de la Washington, a început să o numească, lingușindu-se pe lângă administrația Trump, „Trump Liberty Line”. La Chișinău au preluat imediat această denumire. Vă amintesc că, la întâlnirea ministrului Energiei cu ambasadorul american, proiectul a fost prezentat în același mod. Acum, după alegeri, lucrurile s-au schimbat. Eu cunosc gradul de așteptare al celor de la guvernare față de aceste alegeri. Unii spuneau că și ședința Consiliului Național de Securitate a fost amânată pentru perioada de după alegeri. Da. Și, apropo de alegerile din 2024, vă amintesc că alegerile prezidențiale din Republica Moldova au fost organizate înaintea celor din Statele Unite, tocmai pentru ca rezultatul acestora să nu influențeze situația de la noi. Așteptările guvernării sunt mari, doar că ei nu cunosc cum funcționează statul american. Dar, până acolo, republicanii cred că au suferit una dintre cele mai grele înfrângeri. Raportul de forțe în Senat și în Camera Reprezentanților s-a inversat. Mai mult, au avut loc și alegeri pentru funcțiile de guvernator. Republicanii au pierdut cinci state în favoarea democraților, inclusiv Texasul. Este o înfrângere foarte mare. Dar să nu uităm de construcția statului american și de rolul administrației prezidențiale. Va exista o confruntare foarte mare. Pe de o parte, președintele cu dreptul de veto, pe de altă parte, Congresul cu investigațiile și celelalte instrumente. Sper foarte mult ca aceste confruntări să nu zdruncine și mai tare lumea, care deja a fost puternic afectată. Pentru că rezultatele acestor alegeri au la bază, în mare parte, nu schimbările climatice, dar în mod special războiul din Iran, care a afectat lumea sub aspect energetic și în multe alte domenii. Eu sper că lucrurile vor evolua spre stabilitate, nu spre distrugere. Republica Moldova va avea de beneficiat sau de suferit, în special sub aspect energetic, în funcție de evoluția anumitor lucruri. Să nu ne așteptăm însă că, după aceste alegeri, tarifele din Republica Moldova vor scădea automat sau că economia țării va începe să crească. Eventual, speranța guvernanților este că vor avea din nou invitații și vizite la nivelul Congresului sau al altor instituții americane. Podcastul integral poate fi urmărit aici: https://youtu.be/W9qXH9VIP7k?si=DMnY8Fv4tUndPa3m

Open in Telegram
Views410−90%vs avg
Forwards2
Reactions20
Comments—
Views growthHide views growth

Views growth

Hours after publication

Show as table
Hours after publicationViews
0 h0
65 h399
78 h410
  1. Total to date410
#3236Video

Compensațiile depind de granturi externe, iar guvernarea nu are soluții proprii Dar problema este că Republica Moldova, mai exact bugetul, nu își poate permite să ofere aceste compensații. Ele sunt achitate din granturi care vin din exterior. Cine v-a spus? Vorbesc miniștrii despre asta. În momentul în care nu vor mai putea obține granturi din exterior, nu vor putea majora compensațiile sau extinde categoriile sociale care beneficiază de ele. Mai simplu, nu vor putea achita nici aceste compensații. Și atunci vor trebui să aleagă. Problema noastră este că, în prezent, nici nu ne mai putem împrumuta pentru a obține bani din exterior. Am devenit, în mare parte, rău-platnici pentru toți. Domnule Terguță, despre asta am vorbit, am scris și am prezentat cifre și grafice pe parcursul celor patru ani de mandat. Eu am insistat întotdeauna și voi continua să insist că, într-o societate sănătoasă, vocile critice sunt absolut necesare. Iar cei care vor realmente să ajute guvernarea trebuie să vorbească despre problemele acesteia, nu să le ascundă. Critica este necesară, în primul rând, guvernării. Acești trubaduri, care suflă în pânzele PAS spre dezastru, sunt în egală măsură responsabili. Pentru că, dacă problemele erau semnalate la timp, ferm și argumentat, dacă li se dădea peste urechi, scuzați expresia, nu se ajungea aici. S-a creat sentimentul că lor totul le este permis. Și uitați-vă că, într-adevăr, totul le este permis. Orice s-ar întâmpla în această țară, ei știu foarte bine cum să distragă atenția. Organismul uman nu poate simți simultan două dureri cu aceeași intensitate. Astăzi avem o problemă, mâine vor genera alta, și mai mare. Oamenii uită problema precedentă și așa merge tăvălugul. Încă o dată, tot ceea ce se întâmplă în Republica Moldova este consecința deciziilor, indeciziilor și acțiunilor acestei guvernări. O guvernare catastrofală! Așa ceva nu a mai fost în Republica Moldova, domnule Terguță. Revenind la cei care au ajuns în diferite funcții, Tofan spunea că unii au venit din business, au avut venituri mari și s-au sacrificat acceptând funcții publice. Păi, cei care au ajuns direct de pe băncile universităților în funcții publice ce au sacrificat? Lucrurile sunt inversate. Domnule Terguță, noi chiar avem oameni bine pregătiți în întreaga lume, care ar fi vrut să vină să ajute Republica Moldova. Li s-a promis că vor avea această posibilitate, că vor putea reveni și contribui la dezvoltarea țării. Dar au fost blocați la toate nivelurile. De ce? Pentru că nu sunt membri de partid. Această izolare, această opacitate și acest egoism, au făcut ca sistemul să fie rezervat exclusiv oamenilor lor. Iar menținerea în acest sistem a celor care au fost acceptați este, de asemenea, condiționată de apartenența la partid. Podcastul integral poate fi urmărit aici: https://youtu.be/W9qXH9VIP7k?si=DMnY8Fv4tUndPa3m

Open in Telegram
Views381−91%vs avg
Forwards3
Reactions24
Comments—
#3235Photo

ОТ ЕВРОПЕЙСКОЙ ЭЙФОРИИ - К СУРОВОЙ РЕАЛЬНОСТИ ТАРИФОВ После потока похвал, благодарностей и триумфальных заявлений о европейской поддержке экономическая реальность вновь жёстко возвращает нас на землю. Закупочная цена природного газа на европейском рынке превышает 87 евро за МВт·ч (996 долларов США за 100 м³). Я неоднократно предупреждал о динамике цен и её последствиях для Республики Молдова. Риски никуда не исчезли, а угроза дальнейшего роста внутренних тарифов остаётся крайне серьёзной. В то же время поставщики электроэнергии обратились с запросами о повышении тарифов примерно на 30%. Речь идёт об очередном подорожании электроэнергии после того, как тарифы на газ и тепловую энергию уже были повышены. С понижением температуры всё ближе момент получения первых счетов за отопление. Для сотен тысяч семей это обернётся непосильными расходами, которые добавятся к затратам на продукты питания, лекарства и другие предметы первой необходимости. Ещё сложнее положение домохозяйств, отапливающих свои жилища твёрдым топливом. Более 531 тысячи жилых помещений используют дрова, уголь или другие виды твёрдого топлива в качестве основного источника отопления. Дефицит угля и трудности с обеспечением дровами лишь усиливают тревогу этих семей. Людям топливо необходимо сейчас, а не объяснения властей тогда, когда холода станут ещё суровее. Правительство обязано в кратчайшие сроки изыскать финансовые ресурсы для обеспечения домохозяйств необходимым топливом и представить конкретные меры по компенсации возможного очередного повышения тарифов. Объявленные Европейским союзом 30 миллионов евро помощи, безусловно, заслуживают положительной оценки. Однако предполагаемая потребность в средствах на выплату компенсаций в нынешнем отопительном сезоне составляет не менее 2,7 миллиарда леев, а европейская помощь покрывает менее четверти этой суммы. Нельзя вновь допустить ситуацию, когда власти начинают признавать существование проблем лишь после того, как их последствия ложатся на плечи граждан. Люди не могут оплачивать счета заявлениями об успехах власти, а предприятия не способны работать на одних обещаниях и официальных фотографиях.

Open in Telegram
Views3,902−9%vs avg
Forwards8
Reactions21
Comments—
#3234Photo

DUPĂ EUFORIA EUROPEANĂ, REVINE REALITATEA FACTURILOR După baia de laude, mulțumiri și declarații triumfaliste despre sprijinul european, realitatea economică ne readuce brutal cu picioarele pe pământ. Prețul de achiziție a gazelor naturale pe piața europeană este de peste 87 de euro/MWh( 996 USD/ 100 mc). Am avertizat în repetate rânduri asupra evoluției prețurilor și a consecințelor pentru Republica Moldova. Riscurile nu au dispărut, iar presiunea asupra tarifelor interne rămâne extrem de serioasă. În același timp, furnizorii de energie electrică au solicitat majorarea tarifelor cu aproximativ 30%. Vorbim despre o nouă scumpire a electricității, după ce tarifele la gaze și energia termică au fost deja majorate. Prima factură pentru încălzire, odată cu scăderea temperaturilor, este tot mai aproape. Pentru sute de mii de familii, aceasta va însemna cheltuieli greu de suportat, pe lângă cele pentru alimente, medicamente și alte necesități elementare. Situația este și mai complicată pentru gospodăriile care se încălzesc cu combustibil solid. Peste 531.000 de locuințe folosesc lemne, cărbune sau alte tipuri de combustibil solid drept sursă principală de încălzire. Deficitul de cărbune și dificultățile de aprovizionare cu lemne de foc sporesc îngrijorările acestor familii. Oamenii au nevoie de combustibil acum, nu de explicații atunci când frigul va deveni și mai greu de suportat. Guvernul trebuie să identifice foarte rapid resursele financiare care să asigure disponibilitatea combustibilului pentru gospodării și să prezinte măsuri clare pentru compensarea unor noi majorări de tarife. Cele 30 de milioane de euro anunțate de Uniunea Europeană sunt, desigur, binevenite. Dar necesarul estimat pentru compensațiile din acest sezon rece este de cel puțin 2,7 miliarde de lei, iar ajutorul european acoperă mai puțin de un sfert din această sumă. Nu putem ajunge din nou în situația în care autoritățile constată problemele abia atunci când consecințele lor sunt suportate de cetățeni. Oamenii nu își plătesc facturile cu declarații despre succesele guvernării, iar întreprinderile nu pot funcționa din promisiuni și fotografii oficiale.

Open in Telegram
Views8,050+89%vs avg
Forwards5
Reactions21
Comments—
#3233Video

PAS luptă cu corupția din trecut, dar o ignoră pe cea din propriile rânduri. Și problema a doua este corupția. Este capabilă această guvernare, în numele unui interes național precum integrarea europeană, să lupte cu corupția din interiorul propriei puteri? Pentru că, în această construcție, în afară de ei nu mai există nimeni. Există corupție? Aceasta este întrebarea. Vedeți, ei luptă în continuare cu trecutul. Avem dosare pentru Dodon, Plahotniuc și alții. Dar nu avem finalitate pe achizițiile de gaze, pe Bumbăta–Leova, pe traficul de droguri sau de arme. Dosare avem, dar nu avem finalități. Și asta spune Comisia Europeană. Sunt dosare ținute la murat în Procuratură până se va schimba guvernarea. Răspunsul la întrebarea dumneavoastră este foarte simplu, nu vor reuși să lupte cu ei înșiși. Și, continuând această logică, nu putem avansa pe integrarea europeană atât timp cât guvernarea nu va dori să lupte cu propria corupție. Domnule Terguță, avem două căi de integrare europeană: la nivel de rapoarte și declarații sau integrarea reală. La nivel de declarații, totul este bine: deplasări, zâmbete, fotografii perfecte. Dar integrarea reală înseamnă justiție, economie, protecție socială, investiții și perspectivă. Despre asta vorbeam când am pornit spre Europa, nu despre faptul că, pe măsură ce ne apropiem, devenim mai săraci și avem tot mai multă dezordine în țară. Priviți ce se întâmplă: omoruri, înjunghieri, probleme grave de ordine publică. Când folosești polițiștii pentru a lupta cu oponenții politici și pentru a proteja imaginea Maiei Sandu, în loc să se ocupe de siguranța cetățenilor, ajungem în această situație. Teoretic, mergem spre Europa, dar problemele reale se resimt în viața oamenilor. Inclusiv la capitolul compensațiilor. Chiar era atât de greu să se organizeze, trebuie oamenii să stea la cozi, să se îmbulzească? Asta în condițiile în care atacul cibernetic a distrus sistemul. Exact. Și asta după șase ani în care ni se spune că suntem pe locul cinci în digitalizare. Concurăm deja cu Elon Musk! Pe de altă parte, criteriile pentru acordarea compensațiilor sunt de neînțeles. Dacă ai un apartament într-o „hrușciovcă”, nu mai poți beneficia de compensație. Arătați-mi un apartament în Chișinău care costă mai puțin! Nu înțeleg de la ce principii pornesc și cum fac aceste calcule. Dacă doi pensionari locuiesc la țară, au o casă îngrijită, dar venituri de 4.000–6.000 de lei, de ce să fie excluși? Oamenii aceștia au muncit o viață, au avut salarii și au agonisit anumite bunuri. Acum au pensii mici. Nu poți să le reproșezi că au o casă bună și, din acest motiv, să le refuzi compensația. Ceea ce contează este venitul actual și cât își pot permite să cheltuiască pentru a trăi. Exact despre asta vorbim, domnule Terguță. Și nu înțeleg de ce aceste probleme sunt clarificate abia în noiembrie, când trebuiau rezolvate încă din vară. Vă dau un exemplu, o lecție de pe timpul comuniștilor. Când voiai să adopți o decizie controversată, o lăsai la sfârșitul unei ședințe foarte lungi. Oamenii oboseau, iar când ajungeai la subiectul respectiv, voiau doar să voteze și să plece acasă. Poate nu este o situație identică, dar mecanismul seamănă. Țin oamenii în stres și incertitudine, iar când ajung să le ofere 500 de lei, aceștia sunt fericiți că primesc măcar ceva. Le creează impresia că li s-a făcut un bine, deși au fost ținuți luni întregi în nesiguranță. Aceasta este atitudinea guvernării față de oameni. Podcastul integral poate fi urmărit aici: https://youtu.be/W9qXH9VIP7k?si=DMnY8Fv4tUndPa3m

Open in Telegram
Views7,152+67%vs avg
Forwards2
Reactions20
Comments—
#3232Video

Vetting-ul în justiție: de la evaluarea judecătorilor la controlul politic asupra sistemului Două mari probleme pe care Comisia Europeană le evidențiază clar sunt justiția și corupția. De ce nu putem avansa cu reforma justiției? Domnule Terguță, în momentul în care declari că vrei o justiție independentă, dar pornești un proces zgomotos, numit vetting, cu scopul de a-ți subordona sistemul judecătoresc, apare o problemă fundamentală. Justiția este o putere în stat, care trebuie să rămână stabilă, indiferent cine se perindă prin Parlament sau Guvern, și să aibă drept reper legea. Și fără control politic. În schimb, avem un vetting în care s-au cheltuit milioane de euro, prin comisii care, din punctul meu de vedere, au ajuns să împartă oamenii în buni și răi, uneori umilindu-i. Nu voi uita niciodată interogatoriul la care au fost supuși părinții judecătorului Ion Chirtoacă. Doi oameni plecați peste hotare să muncească pentru a-i oferi copilului un viitor mai bun au fost obligați să răspundă unor întrebări absolut aberante. Nimeni nu are dreptul moral să se comporte astfel cu cetățenii Republicii Moldova. Acum se ajunge la evaluarea unui judecător în funcție de inimioarele puse la o postare. Unde ajungem? Iar Van Hebel, după ce a evaluat judecătorii, urmează să evalueze și procurorii, fiind numit în baza unei legi declarate neconstituționale. Problema este modul în care politicul înțelege reforma justiției. Ceea ce a făcut Curtea Constituțională nu demonstrează oare că politicul instrumentează acest proces, iar PAS reformează justiția în funcție de propriile interese? Exact despre asta vorbim de ani de zile. Uitați-vă cine rămâne sau este promovat în sistem. Unii dintre cei care au stat la baza reformei beneficiază direct de ea, fiind numiți judecători la Curtea Supremă de Justiție, cu pretenția de a deveni chiar președinte a acestei instanțe. Dar de ce nu avansăm? Pentru că declarațiile și scopul real al guvernării sunt diametral opuse. Ei și-au propus să subordoneze politic justiția și au reușit. Mai mult, decizia Curții Constituționale nu este pusă în aplicare, iar persoana numită în baza legii declarate neconstituționale continuă să administreze procesele de evaluare. Ei invocă faptul că hotărârea Curții produce efecte pentru viitor, nu retroactiv. Și este corect că, până la declararea neconstituționalității, legea produce efecte. Dar, vă dau un exemplu din cazul meu. În 2015, imunitatea parlamentară mi-a fost ridicată prin vot deschis, deși legea prevedea vot secret. Colegii mei au contestat procedura la Curtea Constituțională. Sandu Tănase a pronunțat o hotărâre potrivit căreia, dacă în Constituție nu este prevăzut votul secret, acesta putea fi și deschis. Și hotărârea s-a aplicat retroactiv. Vedeți? Două situații tratate diferit, în funcție de interesul politic. Atunci s-a putut, acum nu se poate. Eu nu sunt jurist, dar știu că un proces juridic este și un act de moralitate. În momentul în care această numire a fost contestată nu doar de opoziție, dar și de societate, era firesc ca guvernarea PAS să revină asupra deciziei. Moralitatea în politică este rar întâlnită, dar la PAS nici nu a existat și nici nu va exista. De la început am contestat vetting-ul, pentru că justiția este o putere în stat, care presupune, potrivit Constituției, autoadministrare. Nu poți veni din afară să stabilești cine este judecător bun și cine nu. Există proceduri de accedere în funcție, iar sistemul se autoadministrează prin CSM, care are competențe de evaluare a eticii și profesionalismului. Asta înseamnă că CSM are capacitatea să facă aceste verificări. Și au existat decizii diferite de cele ale comisiei. În cazul CSP, numeroase decizii au fost respinse. Eu cred că scopul declarat al reformei a fost înlocuit cu interesul de a prelua controlul asupra justiției. Și Uniunea Europeană vede aceste probleme? Eu sper că da. Dacă sunt invocate în raport, înseamnă că le vede. Podcastul integral poate fi urmărit aici: https://youtu.be/W9qXH9VIP7k?si=DMnY8Fv4tUndPa3m

Open in Telegram
Views6,886+61%vs avg
Forwards4
Reactions16
Comments—
#3231Photo

Forwarded from Istoria pierdută a Moldovei

O viață dedicată jurnalismului, adevărului și televiziunii naționale. La 11 noiembrie 1953, în satul Bardar, raion Ialoveni, se năștea Ion Gonța, jurnalist, realizator de emisiuni și fost conducător al instituției publice Teleradio-Moldova. Activitatea sa profesională s-a desfășurat într-o perioadă de mari transformări istorice: de la destrămarea Uniunii Sovietice, proclamarea independenței Republicii Moldova, afirmarea libertății presei și confruntările noului stat cu problemele corupției și criminalității organizate. Jurnalistul Ion Gonța a rămas cunoscut în special pentru activitatea sa în televiziune, pentru implicarea în abordarea unor subiecte extrem de sensibile cu caracter secret de stat , dar și pentru renumita emisiunea „Mafia nu este veșnică”ce erau aduse în atenția publicului problemele criminalității organizate și ale corupției din Republica Moldova ai sfârșitului anilor 90’. Ion Gonța a ocupat și funcția de președinte al Companiei Teleradio-Moldova și a fost, de asemenea, redactor-șef al publicației „Moldova Suverană”, în perioada de conflicte politice și dezbateri privind independențan editorială. Ion Gonța rămâne o personalitate a istoriei audiovizualului din Republica Moldova. Biografia sa reflectă complexitatea unei epoci în care jurnalismul, puterea politică, instituțiile statului și lupta împotriva criminalității organizate s-au intersectau foarte mult. Viața lui Ion Gonța merită cercetată și prezentată în întreaga sa complexitate, cu realizările profesionale cât și cu controversele ei. Ion Gonța (11 noiembrie 1953 – aprilie 2004) rămâne parte a istoriei jurnalismului moldovenesc și a transformărilor prin care a trecut televiziunea națională după independență. Astăzi ar fi împlinit vârsta de 73 de ani.

Open in Telegram
Views188−96%vs avg
Forwards2
Reactions16
Comments—
#3230Video

Noua lege a apărării: securitate sau control politic? Dar despre noul proiect de lege privind apărarea ce spuneți? Nu duce acesta spre concentrarea puterii în CNS, care ar putea fi folosit în situații și scopuri diferite? Haideți să privim lucrurile ca un tot întreg, pentru că ni se oferă pe tavă fracțiuni, crezând că nu putem construi tabloul complet. Vedem un șir de acțiuni, acorduri militare, achiziții în domeniul apărării, participări la diferite foruri și evenimente. Lucruri care, în mod normal, dacă vrei să consolidezi securitatea, se fac cu o anumită prudență. În schimb, ele sunt prezentate într-un mod care, în opinia mea, creează în societate percepția unei situații foarte tensionate. Dacă întrebați orice cetățean ce este mai important pentru el, răspunsul va fi: pacea și sănătatea. Ceea ce a promis și Maia Sandu în campania electorală. Exact. Spre exemplu în discuțiile cu oameni despre tarifele la gaze și ajungi să auzi: „Fie și 50 de lei, important este să fie pace”. Pe de altă parte, dacă privim toate instrumentele concentrate în jurul Președinției, ce vedem? Consiliul Național de Securitate, SIS, Ministerul Apărării, StratCom. Toate aceste instrumente, împreună cu noul proiect de lege, creează premise pentru adoptarea unor decizii caracteristice mai degrabă unui stat autoritar decât unuia democratic. În proiect se prevede că declararea stării de asediu sau de război nu necesită obligatoriu existența unui atac direct. Sunt introduse noțiuni precum „război cognitiv”, „narațiuni” și „riscuri”. Cine stabilește existența acestor riscuri? Serviciul de Informații și Securitate și instituțiile respective. Ce se întâmplă când declari stare de război sau de asediu? Apar restricții, înrolarea și altele. Și atunci concluzia care este? Ne pregătim de război? De fapt, ne pregătim de alegeri. Sau de nealegeri, în funcție de cum le convine. Inclusiv anularea alegerilor în perioada respectivă. Nu există o definiție exactă a stării de asediu în condițiile unui război cognitiv. Cum ar putea fi interpretată? Domnule Terguță, dar există o definiție exactă a politicianului autentic sau neautentic? Sau cetățean bun sau mai puțin bun? Mergeți pe ideea că există un evaluator de care depinde? Există o persoană, și îmi asum această afirmație, care deține funcția de președinte al Republicii Moldova și care, potrivit Constituției, este obligată să trateze egal toți cetățenii și să respecte legile. În schimb, din punctul meu de vedere, Maia Sandu a împărțit cetățenii în buni și răi, autentici și neautentici, hibrizi, „mâna Moscovei”, penali și criminali. Mai mult, legalitatea a fost substituită prin oportunitate. Vă dau câteva exemple. Legea nu permitea organizarea referendumului concomitent cu alegerile. Exista și o decizie a Curții Constituționale. Dar referendumul era necesar pentru obținerea celui de-al doilea mandat. S-a modificat legea, Curtea Constituțională și-a schimbat Decizia și referendumul a avut loc. Ce s-a schimbat în viața oamenilor după acest referendum? Mai mult, dacă vom ajunge să fim acceptați în Uniunea Europeană, va trebui organizat un nou referendum. După semnarea tratatului de aderare. Exact. Referendumul precedent nu este suficient. Au urmat și alte situații în care prevederile legale nu au fost respectate. De exemplu, legea stabilește că bașcanul Găgăuziei este membru al Guvernului, indiferent de persoana care ocupă funcția. Dar modul în care a fost dizolvat Parlamentul și au fost anunțate alegerile anticipate mi se pare și mai grav. Să ne amintim și de CC. Au modificat legea și au făcut tot ce era necesar pentru a numi judecători înainte de expirarea mandatelor. CEC, cu șase sau șapte membri din nouă. Consiliul de supraveghere al Teleradio-Moldova, unde s-a modificat legea, și a fost ales tot un candidat al PAS. Instituțiile sunt conduse de oamenii acestei guvernări, iar legalitatea a fost substituită prin oportunitate și interes personal sau de partid. Podcastul integral poate fi urmărit aici: https://youtu.be/W9qXH9VIP7k?si=DMnY8Fv4tUndPa3m

Open in Telegram
Views8,199+92%vs avg
Forwards6
Reactions19
Comments—
#3229Video

Guvernul prezintă compensațiile drept realizări, dar în realitate oamenii devin tot mai săraci. În aceste 100 de zile, Guvernul vorbește despre compensații la energie de 550 de milioane de lei, majorarea scutirilor personale în sistemul fiscal și cota zero la impozitul pe profit, care, chipurile, ar aduce mai mulți bani în buzunarele oamenilor. Credeți că noi, cei mulți, simțim această politică a Guvernului? Uitați-vă la compensațiile pentru energie. Cele 550 de milioane, împărțite la atâția oameni, înseamnă între 500 și 1.000 de lei. Eu aș fi vrut ca în acest raport să se spună că, de când a venit la guvernare, premierul a fost nevoit să majoreze deficitul bugetar pentru 2026 cu două miliarde de lei. Nu să-l reducă, dar să-l majoreze. Deși obiectivul este diminuarea deficitului bugetar. De când a venit la Guvern, tarifele la gazele naturale și prețurile la energie au crescut. Poate invoca factorii externi sau orice altceva, dar aceasta este realitatea. Vă spuneam în emisiunea precedentă că tariful la gaze va crește și v-am indicat și cifra. Energocom a anunțat recent că prețurile de achiziție au crescut cu peste 14%. Spuneți-mi, ce reprezintă toate aceste majorări și cifre anunțate cu atâta fast, când inflația este de 8,6% și cred că va continua să crească? Când prețurile și tarifele au explodat, ce mai reprezintă compensațiile și majorările de 10–14% în raport cu aceste scumpiri? Diminuarea capacității de cumpărare și, categoric, contracția economiei. Asta ar trebui să ne spună prim-ministru: veniturile au crescut nominal, dar au crescut și prețurile. Trebuie să discutăm în termeni reali, nu nominali. Este ca în bancul acela: teoretic, suntem milionari, dar practic... Exact așa a fost întocmit și acest raport. Teoretic, avem anumite creșteri, dar practic am devenit mult mai săraci și mai vulnerabili, iar, potrivit declarațiilor premierului, cu riscul să intrăm în incapacitate de plată. Exact asta vreau să accentuez. Toate cifrele prezentate contează mai puțin pentru că, de anul viitor, riscăm să intrăm în incapacitate de plată. Și aceasta după cinci ani și jumătate de guvernare PAS. Oamenii trebuie să înțeleagă că situația actuală este rezultatul întregii perioade de guvernare PAS, nu doar al ultimelor 100 sau 200 de zile. Podcastul integral poate fi urmărit aici: https://youtu.be/W9qXH9VIP7k?si=DMnY8Fv4tUndPa3m

Open in Telegram
Views389−91%vs avg
Forwards2
Reactions19
Comments—
#3228Video

Deputații își majorează salariile, iar cetățenilor le impun austeritate. Vorbind despre deficitul bugetar, care va trebui diminuat anul viitor, mie mi se pare un cinism ieșit din comun. Pentru că discutăm, în primul rând, despre „echitate”, termen folosit chiar de ei. Dar această echitate se măsoară astfel, noi majorăm salariile deputaților și președintelui, pentru că miniștrilor le-am majorat mai devreme, iar de anul viitor introducem austeritatea și diminuăm cheltuielile. Toată lumea va trebui să suporte aceste costuri. Această „echitate” duce la un soi de feudalism, de boierie, dacă vreți. Noi suntem cei care guvernăm, iar voi trebuie să vă supuneți și să suportați costurile. Domnule Filat, ce părere aveți despre această lege, căreia eu mă abțin să-i dau un calificativ? Este nesimțită. Am văzut comentariile că, de fapt, salariile nu se majorează, dar se uniformizează. Dar salariul a fost suma X și va deveni mai mult decât dublu, cu toate consecințele, inclusiv asupra contribuțiilor la fondul de asigurări sociale. Mai mult, nu știu cine îl consultă pe Tofan, dar a venit cu explicația că acești oameni trebuie bine plătiți, pentru că unii vin din business, au avut venituri mari și s-au sacrificat pentru țară. Ce fel de sacrificiu? Cine te-a rugat să te sacrifici? Ai venit într-o funcție publică în urma unui angajament față de cetățeni. Nu le-ai spus că te sacrifici pentru ei și că trebuie să-ți majoreze salariul. Ei trăiesc într-o lume foarte departe de realitate. Dar să revenim la echitate. Nu poți majora salariile cu sute de procente. Echitate în raport cu cine? Oamenii care muncesc zi de zi nu au salarii garantate de 20.000 de lei. Dacă ar exista echitatea despre care vorbesc ei, un angajat de rând ar trebui să primească 25.000–30.000 de lei. Ei vorbesc despre echitatea deputatului în raport cu miniștrii sau directorii întreprinderilor de stat. Dacă vorbim despre ei, atunci este logic. Dar în raport cu oamenii de rând? Un profesor câștigă 10.000–15.000 de lei, iar deputatul va avea aproape 50.000. Unde este echitatea? Și mai este un aspect. Deputații spun că aveau salarii mici, dar uită să menționeze că o parte dintre cheltuielile unei familii le erau acoperite separat: chirie, transport, cheltuieli de protocol și altele. Toate acestea trebuie calculate împreună. Domnule Terguță, noi trebuie să explicăm aceste lucruri, iar oamenii ar trebui să taxeze această guvernare. Eu aș vrea ca procesul politic din Republica Moldova să nu ajungă într-un punct fără întoarcere. Și, legat de aceste 100 de zile, mi-a displăcut foarte mult ce s-a întâmplat ieri. Vă referiți la reacția opoziției? Da, politica nu se face doar prin răcnete, țipete și competiția pentru vizualizări. Raportul privind primele 100 de zile este o cutumă, nu o obligație legală. Și, de dragul adevărului, premierul a procedat corect prezentând această informație la Guvern. Obligația legală este să prezinte raportul anual de activitate în fața Parlamentului. Acolo trebuie să vină anul viitor. Eu aș vrea ca, dincolo de constatarea problemelor și acest comportament agresiv pe care îl vedem, să existe soluții alternative. Aș vrea să văd cât mai multe amendamente din partea opoziției, cât mai multe proiecte de lege care să ofere soluții, nu doar să constate problemele. Atunci oamenii vor vedea alternativa. Nu cred că cetățenii vor să înlocuiască o guvernare care nu-și îndeplinește mandatul cu cineva care doar face zgomot. Oamenii vor soluții. Podcastul integral poate fi urmărit aici: https://youtu.be/W9qXH9VIP7k?si=DMnY8Fv4tUndPa3m

Open in Telegram
Views8,430+97%vs avg
Forwards5
Reactions24
Comments—
#3227Videoedited

Măsurile guvernării pentru reducerea deficitului bugetar sfidează logica economică. Pornind de la cele spuse, lucrurile sunt simple, nu atât de sofisticate. Avem costurile pentru buget, legate de datoria de stat și datoria internă. Acum, creditele se scumpesc și afectează nu doar bugetul statului, dar și populația. Sunt afectați cei care au luat credite, nu doar agenții economici. De exemplu, cei care au luat credite pentru procurarea unei locuințe. Ipotecă, exact la asta mă gândeam și eu. Ipotecă sau rate. Oamenii s-au angajat într-o investiție, pornind, spre exemplu, de la o dobândă de 7%. Acum calculele s-au dat peste cap. Dobânda s-a dublat. Peste această scumpire, oamenii trebuie să plătească tarife mai mult decât duble. Totul în jur se scumpește. Banca Națională majorează rata de bază pentru a tempera consumul, spun ei. Dar consumul scade și, odată cu el, scad veniturile la buget. Pe de o parte, din cauza măsurilor Băncii Naționale, pe de altă parte, din cauza scumpirilor. Și, pe lângă toate acestea, majorarea taxelor. Tot ce au făcut în această perioadă este contrar oricărei logici economice. Mai simplu nu pot explica. Tofan spune că nu ne putem permite un deficit bugetar de 6% și anul viitor. Eu cred că anul acesta va depăși 6%, potrivit calculelor mele. Pentru anul viitor își propun un deficit de 5%. Totodată, și-au asumat cheltuieli suplimentare: majorări salariale care, luate în ansamblu, depășesc șase miliarde de lei, reforma administrației publice, care necesită alte costuri, și numeroase proiecte investiționale, multe cu caracter electoral, aflate în implementare. Nu au acord cu FMI, pentru că nu s-au înțeles asupra parametrilor. În special asupra deficitului bugetar. Acum spun că ar putea negocia un acord cu finanțare în 2027. Deci au nevoie de bani. Cum poți reduce deficitul bugetar? Trebuie să cheltuiești mai puțin. Da, dar veniturile vor fi și ele mai mici. Ei merg pe un calcul ipotetic, domnule Terguță. Consideră că, majorând impozitele și taxele, vor obține venituri mai mari. În realitate, consumul va scădea și o parte din business va trece în economia tenebră. Sau va emigra. Sau își va diminua activitatea. Și aceasta nu este opinia unui politician din opoziție, este o legitate economică. Pe de o parte, veniturile scad, pe de altă parte, trebuie reduse și cheltuielile. Aici este nevoie de decizii. Într-un stat solidar, trebuie să reduci cheltuielile acolo unde este posibil. Nu poți reduce salariile oamenilor care deja au venituri mici. Trebuie diminuate cheltuielile, dar nu prin scoaterea profesorilor sau a pădurarilor din sectorul public. Soluția este reducerea numărului funcționarilor, cel puțin până la nivelul de dinaintea majorărilor operate de această guvernare. Au creat o adevărată armată de funcționari, pe care îi folosesc drept armată electorală atunci când au nevoie. Pe de o parte, declară că vor reduce cheltuielile, iar pe de altă parte, doar în educație au instituit 32 de agenții teritoriale. Acesta este doar un exemplu. Și, domnule Terguță, haideți să revenim la salariile nesimțite. Podcastul integral poate fi urmărit aici: https://youtu.be/W9qXH9VIP7k?si=DMnY8Fv4tUndPa3m

Open in Telegram
Views5,866+37%vs avg
Forwards6
Reactions20
Comments—
#3226Video

Comisarii europeni vin, laudă guvernarea și pleacă, dar problemele rămân Cît noi încercăm să înțelegem ce înseamnă această guvernare și cât de prost suntem guvernați, Uniunea Europeană ne spune că suntem bine, în special în procesul de aderare. Guvernul a prezentat acest raport ca pe o mare realizare. Trăim cumva în lumi diferite? Uniunea Europeană nu vede aceleași realități pe care le vedem noi sau poate noi vrem mai mult decât ne cere Uniunea Europeană? Raportul Uniunii Europene este scris într-un limbaj diplomatic. Cine are capacitatea să-l citească și să vadă realitatea o face. Eu mi-am prezentat public punctul de vedere asupra acestui raport. În mare parte, sunt generalități. În raport se spune că am demonstrat o reziliență extraordinară, nu știu pe ce domenii. Însă, domnule Terguță, acolo nu se vorbește despre performanțe în justiție și lupta împotriva corupției, iar Moldova rămâne în pachet cu Ucraina. Am văzut ce se întâmplă în Ucraina, inclusiv scandalurile legate de call-centere. Nu spun asta pentru a arăta că în Ucraina este rău, dar pentru că aceleași lucruri se întâmplă și la noi. Inclusiv aseară au avut loc percheziții legate de call-centere. Aceasta este realitatea. Eu nu văd raportul atât de optimist. Nu am găsit acolo date concrete. Se spune că închiderea tuturor capitolelor până în 2028 este un obiectiv ambițios, dar realizabil. Evident, sunt mesaje de încurajare. Vreau să fac o comparație. Având în vedere că luni doamna Kos vine din nou la Chișinău, după ce a mâncat plăcinte și a dansat prin ploaie, îmi permit să spun că de la un înalt funcționar al Uniunii Europene, aștept altceva. Să vină cu respect și seriozitate, nu să se amuze și să se distreze. Este percepția mea personală asupra acestui comportament. E bine că dansează, dar eu aștept altceva. Dânsa va veni, probabil va vorbi și în Parlament, va oferi lecții de europenism opoziției, va lăuda guvernarea și ne va spune că totul este bine, doar că trebuie să continuați. Vă aduc aminte că și în 2014 au fost la Chișinău comisari europeni, au avut loc discuții în Parlament și vizite ale conducerii Uniunii Europene. În aceeași perioadă s-au întâmplat lucrurile legate de Banca de Economii, Unibank, Banca Socială și aeroport. Ulterior, a fost semnat Acordul de Asociere. Nu spun că situația se va repeta. Fac doar o comparație la nivelul aprecierilor politice și geopolitice. Vă amintesc și de vizita comisarului european Štefan Füle în Parlamentul Republicii Moldova. A avut loc o polemică destul de interesantă cu deputații. Iar lucrurile au continuat, inclusiv capturarea statului în 2016. Acest raport trebuie privit ca atare. El prezintă, într-o manieră diplomatică și seacă, situația în care ne aflăm, inclusiv restanțele, formulate succint, dar foarte clar. Din păcate, deși avem evaluare separată, rămânem în pachet cu Ucraina la depășirea anumitor etape. Nu avem niciun capitol închis. Deci este mult de lucru. Totodată, ar fi nedrept să examinăm acest raport separat de cel privind situația economică, prezentat tot de Comisia Europeană. Comisia Europeană constată foarte clar problemele economice, datoria Republicii Moldova și deficitul enorm. Este un nonsens, pe de o parte, totul este bine, iar pe de altă parte, avem probleme grave. De aceea înțeleg guvernarea. Este singurul lucru, în afară de război, pe care îl poate prezenta pentru a acoperi problemele interne despre care am discutat. Iar aceste probleme nu sunt doar economice și sociale, ele sunt și de ordin politic și pe dimensiunea justiției. Podcastul integral poate fi urmărit aici: https://youtu.be/W9qXH9VIP7k?si=DMnY8Fv4tUndPa3m

Open in Telegram
Views8,381+96%vs avg
Forwards3
Reactions24
Comments—
#3225Video

100 de zile ale Guvernului Tofan: cifre triumfaliste, scoase din context Priviți vă rog, această imagine. Sunt indicatorii pe care premierul Vasile Tofan îi consideră pozitivi în primele 100 de zile. Care dintre ei reflectă realitatea din Republica Moldova? Producția industrială a crescut cu 7%, salariul nominal cu 9,5%, iar exporturile cu 13%. În condițiile în care prim-ministrul recunoaște că Republica Moldova este aproape de incapacitatea de plată. Domnul prim-ministru nu înțelege că actul guvernării nu înseamnă doar jocuri de imagine. Nu știu cine îi sunt consilierii, dar îl duc dintr-o extremă în alta. Nu poți măsura asemenea indicatori în trei luni, mai ales că trimestrul nici măcar nu s-a încheiat. Aceste cifre, scoase din context, sunt absolut irelevante. La sfârșitul anului, vă spun cu certitudine, vom fi în recesiune. Creșterile din anumite sectoare sunt anulate de scăderile și problemele grave din alte domenii. Mă miră prezentarea triumfalistă a exporturilor. Ultimele date, cele din august, arată că importurile sunt de trei ori mai mari decât exporturile. Vom avea rezultatele finale la sfârșitul anului și atunci vom discuta mai serios. Dacă vorbim despre cifre, să vorbim despre datoria de stat, care a ajuns la 150 de miliarde și 200 de milioane de lei. Din această datorie, 40% reprezintă datoria internă, cu dobânzi foarte mari. Ieri, la prezentarea raportului celor 100 de zile ale Guvernului Tofan, Banca Națională a majorat rata de bază de la 9% la 11%, pentru a cincea oară în acest an. La începutul anului era de 5%, deci acum este mai mult decât dublă. Cele 40% înseamnă aproximativ 60 de miliarde de lei. Să înțelegem că deservirea acestor 60 de miliarde a devenit mai scumpă? Exact. Costurile au crescut de peste două ori față de începutul anului, iar aceste cheltuieli se reflectă în bugetul statului. La preluarea guvernării de către PAS, datoria de stat era de 74 de miliarde de lei. Acum a ajuns la peste 150 de miliarde. Și, cel mai grav, cea mai mare parte a acestei datorii a fost destinată consumului, nu dezvoltării. Podcastul integral poate fi urmărit aici: https://youtu.be/W9qXH9VIP7k?si=DMnY8Fv4tUndPa3m

Open in Telegram
Views410−90%vs avg
Forwards1
Reactions21
Comments—
#3224Video

Tofan l-a înlocuit pe Munteanu, dar problemele au rămas aceleași. Și atunci, care ar fi diferența dintre mandatul lui Munteanu și cel al lui Tofan? Cu atât mai mult cu cât vin pe același traseu, din aceeași companie. Eu nu văd nicio diferență. Deci credeți că dânsul va împărtăși aceeași soartă ca și Munteanu? Nu cred că va împărtăși aceeași soartă, fiindcă Munteanu putea avea un alt parcurs dacă era corect față de cetățenii Republicii Moldova, cărora le-a promis că va guverna în interesul lor. Dacă era sincer și spunea deschis care au fost motivele reale pentru care și-a dat demisia. Nu poți pur și simplu să demisionezi și să consideri că totul s-a încheiat. Posibil ca, la un moment dat, și Tofan să fie pus în situația de a alege: ori să acționeze, ori să plece. Dar să plece cu capul sus, fără să repete calea lui Munteanu sau a Veronicăi Dragalin. Probabil, la acest capitol, va exista o diferență. Important este că, în aceste 100 de zile de când Tofan este prim-ministru, situația din Republica Moldova a continuat să se agraveze. Am ajuns într-un punct în care, așa cum spuneam și în emisiunea precedentă, există riscul ca Moldova să intre în incapacitate de plată. Am avertizat de mai multe ori asupra acestui pericol. Iar aseară am văzut că Tofan a confirmat, într-o emisiune televizată, că, dacă vor continua să guverneze în același mod ca în ultimii ani, Moldova poate intra în faliment. Cam târziu, dar văd că încep și ei să înțeleagă. Podcastul integral poate fi urmărit aici: https://youtu.be/W9qXH9VIP7k?si=DMnY8Fv4tUndPa3m

Open in Telegram
Views976−77%vs avg
Forwards2
Reactions18
Comments—
#3223Video

Tofan l-a înlocuit pe Munteanu, dar problemele au rămas aceleași. Și atunci, care ar fi diferența dintre mandatul lui Munteanu și cel al lui Tofan? Cu atât mai mult cu cât vin pe același traseu, din aceeași companie. Eu nu văd nicio diferență. Deci credeți că dânsul va împărtăși aceeași soartă ca și Munteanu? Nu cred că va împărtăși aceeași soartă, fiindcă Munteanu putea avea un alt parcurs dacă era corect față de cetățenii Republicii Moldova, cărora le-a promis că va guverna în interesul lor. Dacă era sincer și spunea deschis care au fost motivele reale pentru care și-a dat demisia. Nu poți pur și simplu să demisionezi și să consideri că totul s-a încheiat. Posibil ca, la un moment dat, și Tofan să fie pus în situația de a alege: ori să acționeze, ori să plece. Dar să plece cu capul sus, fără să repete calea lui Munteanu sau a Veronicăi Dragalin. Probabil, la acest capitol, va exista o diferență. Important este că, în aceste 100 de zile de când Tofan este prim-ministru, situația din Republica Moldova a continuat să se agraveze. Am ajuns într-un punct în care, așa cum spuneam și în emisiunea precedentă, există riscul ca Moldova să intre în incapacitate de plată. Am avertizat de mai multe ori asupra acestui pericol. Iar aseară am văzut că Tofan a confirmat, într-o emisiune televizată, că, dacă vor continua să guverneze în același mod ca în ultimii ani, Moldova poate intra în faliment. Cam târziu, dar văd că încep și ei să înțeleagă. Podcastul integral poate fi urmărit aici: https://youtu.be/W9qXH9VIP7k?si=DMnY8Fv4tUndPa3m

Open in Telegram
Views376−91%vs avg
Forwards1
Reactions16
Comments—
#3222Video

Tofan este premier fără autoritate? Cine conduce cu adevărat Guvernul și PAS Vasile Tofan, la fel ca și precedentul prim-ministru, domnul Munteanu, pare un corp străin în această garnitură guvernamentală sau este doar impresia mea? Cine conduce, totuși, echipa PAS sau prim-ministrul are suficientă autonomie? Ne place sau nu, PAS, ca partid, este o echipă care a participat la alegeri și a obținut acest rezultat. Despre cum l-au obținut am discutat suficient. Cu implicarea serviciilor secrete străine. Dânsul a venit din afară, evident că este corp străin. Apropo, și Recean a fost corp străin. Eu consider că singurul dintre cei patru premieri PAS, cât de straniu n-ar părea, a fost Gavrilița. Pentru că venea din interiorul PAS sau pentru că era mai bună decât ceilalți? Cel puțin era cea mai hazlie, dar sinceră. Ea a venit firesc în acea funcție, fiind parte a echipei și prim-vicepreședinte al partidului. Ceilalți sunt străini, dar asta nu înseamnă autonomie. Un prim-ministru autonom ia propriile decizii. Deocamdată, eu nu am văzut nicio decizie proprie a lui Tofan. În final, deciziile sunt luate în înțelegere cu PAS. Vă dau un exemplu: sistemul de salarizare. După scandalul cu verișoarele, care a fost uitat cu ușurință, deși a fost o situație foarte gravă, domnul Tofan a declarat că a dat indicații Cancelariei de Stat să vină cu soluții în termen de o lună. De atunci, nici măcar o discuție serioasă la acest capitol. Din patru guverne PAS, cu patru prim-miniștri, PAS și-a asumat un singur premier: Gavrilița. Putem deduce că PAS caută permanent oameni care să-și asume riscurile în locul său? În primul rând, PAS nu guvernează. PAS este într-o campanie electorală permanentă. Ceea ce spuneți despre asumare depășește capacitatea PAS. În al doilea rând, în afară de Maia Sandu, PAS nu are oameni care să fie promovați în funcții importante. Din punct de vedere sociologic, nu a reușit să formeze niciun lider capabil să tragă acest partid după el. Deci, PAS minus Maia Sandu este egal cu zero? Așa este. Dacă ne uităm în sondaje, de la Gavrilița până în prezent, prim-miniștrii, dar și speakerul Grosu, sunt la limita marjei de eroare. Așa ceva nu a mai fost în țara noastră. Toate aceste tertipuri s-au manifestat electoral. Eu spuneam că am avut parte de o escrocherie electorală. La alegerile parlamentare de anul trecut, oamenilor li s-a prezentat o listă, spunându-le că au înțeles mesajul, schimbă oamenii și vin în Parlament. În rezultat, oamenii au votat aparent pentru o altă echipă. Acei oameni s-au retras și au revenit cei vechi. La Guvern, la fel. După ce au obținut majoritatea parlamentară, nu au un prim-ministru din interiorul partidului și l-au de la Kiev pe domnul Munteanu, prezentându-l drept cel care ne va salva. După o perioadă scurtă, dânsul demisionează, spunând că actul guvernării nu mai corespunde principiilor și valorilor sale. În rezultat, iarăși nu vii cu un prim-ministru din interiorul partidului, dar aduci unul tot de la Kiev. Ambii provin din același fond de investiții, Horizon Capital, dacă nu mă înșală memoria. Și îl numești pe Tofan prim-ministru. Lucrurile acestea nu funcționează. Eu reies și din propria experiență. E suficient să te uiți la ședințele Guvernului și să vezi reacția miniștrilor politici ai PAS. Tofan este acolo pe post de ventilator, gesticulând și vorbind foarte incisiv. Unul se uită în telefon, altul se scarpină în barbă. Asta arată atitudinea lor și modul în care înțeleg funcționarea Guvernului. Vreți să spuneți că Tofan nu are autoritatea necesară în fața miniștrilor PAS? Lucrul acesta este la vedere. Cum poate o persoană venită din afară, care nu a contribuit la rezultatele partidului, să aibă autoritate asupra celor din interior? Bine, dar vorbim despre funcția de prim-ministru. Ar trebui să existe subordonare. Ar trebui. Noi vorbim despre ce ar trebui să fie. Eu vă spun cum este. Podcastul integral poate fi urmărit aici: https://youtu.be/W9qXH9VIP7k?si=DMnY8Fv4tUndPa3m

Open in Telegram
Views416−90%vs avg
Forwards1
Reactions19
Comments—
#3221Video

Vasile Tofan și iluzia unui plan propriu de guvernare Domnul Tofan a venit în politică sau, mai curând, s-a autopropus pentru funcția de prim-ministru. Probabil că este unicul premier care s-a autopropus pe Facebook și venea cu un plan pentru Moldova. Așa zicea, Eu am un plan pentru Moldova. Din ceea ce a propus el, cele 12 teze, dacă nu greșesc, există o diferență între ceea ce are astăzi Guvernul drept concept de guvernare și ceea ce ne-a propus inițial Vasile Tofan? Domnule Terguță, eu, înainte ca dânsul să devină prim-ministru, am spus tranșant, că dînsul habar nu are unde merge. Iar încercarea unei persoane, indiferent de calitățile pe care le are, de a insista că are, de una singură, un plan pentru o țară este o abordare infantilă, sub aspect politic și nu doar. Un plan pentru Republica Moldova îl poate avea o echipă, un grup de oameni care au capacitatea să-l formuleze. Foarte important este să meargă în fața oamenilor, în alegeri, să primească mandatul pentru implementarea acestui plan și ulterior să-l realizeze. O persoană poate avea idei, dar nu poate, de una singură, să elaboreze și să implementeze un plan pentru o țară. Acum, dacă este să răspund punctual, ceea ce a prezentat dânsul a fost, din punctul meu de vedere, viziunea unei persoane venite din sistemul bancar, care înțelege lucrurile foarte simplist: debit-credit, important este ca la sfârșit să rezulte o plusvaloare. Ceea ce, la nivelul guvernării unui stat, nu funcționează așa. Și de aici a venit și afirmația sa, într-o ieșire publică, atunci când a numit Republica Moldova o societate pe acțiuni. El așa înțelege lucrurile și cred că începe acum să-și dea seama că realitatea este alta. În al doilea rând, nu poate o persoană să vină din afara procesului politic, fiind numită prim-ministru tehnocrat de către o guvernare, în cazul dat, de un partid care deține majoritatea parlamentară, cu pretenția că va reuși să-și impună propria agendă în raport cu acest partid. În rezultat, dincolo de enunțuri, emoții și gesticulații, să le spunem așa, noi vedem în practică o continuare exactă a modului de guvernare al PAS, așa cum se desfășoară din 2021, dacă vorbim despre activitatea Guvernului. Podcastul integral poate fi urmărit aici: https://youtu.be/W9qXH9VIP7k?si=DMnY8Fv4tUndPa3m

Open in Telegram
Views399−91%vs avg
Forwards2
Reactions20
Comments—