PAS luptă cu corupția din trecut, dar o ignoră pe cea din propriile rânduri.
Și problema a doua este corupția. Este capabilă această guvernare, în numele unui interes național precum integrarea europeană, să lupte cu corupția din interiorul propriei puteri? Pentru că, în această construcție, în afară de ei nu mai există nimeni.
Există corupție? Aceasta este întrebarea.
Vedeți, ei luptă în continuare cu trecutul.
Avem dosare pentru Dodon, Plahotniuc și alții. Dar nu avem finalitate pe achizițiile de gaze, pe Bumbăta–Leova, pe traficul de droguri sau de arme.
Dosare avem, dar nu avem finalități. Și asta spune Comisia Europeană. Sunt dosare ținute la murat în Procuratură până se va schimba guvernarea.
Răspunsul la întrebarea dumneavoastră este foarte simplu, nu vor reuși să lupte cu ei înșiși.
Și, continuând această logică, nu putem avansa pe integrarea europeană atât timp cât guvernarea nu va dori să lupte cu propria corupție.
Domnule Terguță, avem două căi de integrare europeană: la nivel de rapoarte și declarații sau integrarea reală.
La nivel de declarații, totul este bine: deplasări, zâmbete, fotografii perfecte.
Dar integrarea reală înseamnă justiție, economie, protecție socială, investiții și perspectivă. Despre asta vorbeam când am pornit spre Europa, nu despre faptul că, pe măsură ce ne apropiem, devenim mai săraci și avem tot mai multă dezordine în țară.
Priviți ce se întâmplă: omoruri, înjunghieri, probleme grave de ordine publică. Când folosești polițiștii pentru a lupta cu oponenții politici și pentru a proteja imaginea Maiei Sandu, în loc să se ocupe de siguranța cetățenilor, ajungem în această situație.
Teoretic, mergem spre Europa, dar problemele reale se resimt în viața oamenilor.
Inclusiv la capitolul compensațiilor. Chiar era atât de greu să se organizeze, trebuie oamenii să stea la cozi, să se îmbulzească?
Asta în condițiile în care atacul cibernetic a distrus sistemul.
Exact. Și asta după șase ani în care ni se spune că suntem pe locul cinci în digitalizare. Concurăm deja cu Elon Musk!
Pe de altă parte, criteriile pentru acordarea compensațiilor sunt de neînțeles. Dacă ai un apartament într-o „hrușciovcă”, nu mai poți beneficia de compensație. Arătați-mi un apartament în Chișinău care costă mai puțin!
Nu înțeleg de la ce principii pornesc și cum fac aceste calcule.
Dacă doi pensionari locuiesc la țară, au o casă îngrijită, dar venituri de 4.000–6.000 de lei, de ce să fie excluși?
Oamenii aceștia au muncit o viață, au avut salarii și au agonisit anumite bunuri. Acum au pensii mici. Nu poți să le reproșezi că au o casă bună și, din acest motiv, să le refuzi compensația.
Ceea ce contează este venitul actual și cât își pot permite să cheltuiască pentru a trăi.
Exact despre asta vorbim, domnule Terguță. Și nu înțeleg de ce aceste probleme sunt clarificate abia în noiembrie, când trebuiau rezolvate încă din vară.
Vă dau un exemplu, o lecție de pe timpul comuniștilor. Când voiai să adopți o decizie controversată, o lăsai la sfârșitul unei ședințe foarte lungi. Oamenii oboseau, iar când ajungeai la subiectul respectiv, voiau doar să voteze și să plece acasă.
Poate nu este o situație identică, dar mecanismul seamănă. Țin oamenii în stres și incertitudine, iar când ajung să le ofere 500 de lei, aceștia sunt fericiți că primesc măcar ceva.
Le creează impresia că li s-a făcut un bine, deși au fost ținuți luni întregi în nesiguranță.
Aceasta este atitudinea guvernării față de oameni.
Podcastul integral poate fi urmărit aici:
https://youtu.be/W9qXH9VIP7k?si=DMnY8Fv4tUndPa3m